Când iubitul meu se întoarce acasă

Aş vrea să îmi citeşti din oase
cu ochi închişi o nouă vrajă
în versuri albe pe foi negre
povestea sufletului ploaie
şi a leoaicei fără coamă
pe culmile din Necuvinte
pe mâna lunii mele Marte.
În palma ta cu şanţuri fine
eu să mă-ntind, să mă acoperi,
când strângi din pumn, să dorm în pături
iar vocea ta să mai răsune
într-o odaie dintr-un suflet;
eu să mă scutur de petale
ca toamna – când îţi sună vocea
l-atâţia ani de la culcare.


Mai 3, 2008.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *