Cheia

Mi-am smuls aseară ochiul palid
Şi l-am închis în forma cheii
Să mai observ din când în când
Cum cară doamnele lacheii.

Şi-i ridicau pe mănuşiţe
Şi-i înghionteau în sus pe trepte
Să urce spre o sută trei
Să se aşeze şi s-aştepte.

Iar ele s-agitau nespus
Râzând pe ritmul alb de tocuri
Când între sâni îşi îndesau
Lichior pentru diverse jocuri.

Şi se grăbeau pe hol în jos
Pierzând din jupele-nfoiate
Călcând pe urmele matroanei
În buze roşii colorate.

Iar eu îmi culegeam privirea
Şi îmi stingeam tristă scanteia
Când îmi scoteam din uşa veche
Oftând, regretele şi cheia.


Februarie 1, 2008.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *